Plugarul obicei străvechi din Ţara Făgăraşului (Vad-Braşov)

Obiceiul plugarului atestat încă din 1675 de către Mitropolitul Ardealului Sava Brancovici. El este inspirat de hărnicia țăranului, primul om care a scos plugul în anul acela va fi făcut plugar[1].

Plugarul este un obicei tradițional care se organizează în fiecare an cu ocazia Paștelor Ortodoxe. În cadrul evenimentului se cinstește prima cunună de grâu, în speranța unei recolte bogate în anul respectiv și a bunăstării generale pentru comună.

Ritualul are, pe de o parte, rolul de a ține la distanța duhurile rele și stihiile naturii, dar și de a vesti începutul primăverii și al anului agrar. În tradiția populară, sărbătoarea Paștelui este strâns legată de debutul anului agricol. În acest sens, în a doua zi de Paște, în satele din Țara Făgărașului se respectă o datină unică în țară: obiceiul Plugarului, manifestare folclorică cu caracter agrar la care participă întreaga comunitate.

Datina Plugarului este legată ca origine de unele credințe magice anterioare Creștinismului. Obiceiul îl scoate în prim plan pe cel care iese primul la arat în anul respectiv. Ceremonialul cuprinde mai multe secvențe ritualice.

În ziua de luni (a doua zi de Paște), ceata de feciori și fete a satului îmbrăcați în costume populare, se strâng împreună acasă la vătaful mic, căci el de regulă trebuie să îndeplinească funcția de plugar în anul prezent, (urmând ca mai apoi să-și rezerve dreptul la candidatura de vătaf mare). Odată ajunși în curtea plugarului, cetașii și fetele au în repertoriul lor și câteva strigături special destinate evenimentului:

„Stați pe loc și vă uitați

În ce curte vă băgați

În curtea cu ziduri multe

La oamenii cei de frunte“.

Vestimentația plugarului este specială. Acesta poartă în plus o haină, asemenea unei tunici, de culoare neagră și o pălărie specifică plugarilor, (foto 10) necesară și la udatul în mod simbolic, a celor mai de seamă oameni din sat (primar, preot, învățător), invitați speciali și nu numai.

Un alt aspect important ce are loc în curtea plugarului, este și acela în care acesta trebuie să se ascundă în ograda sa, urmând firește, recuperarea de către cei interesați. Acțiunea are loc, după ce toată „suflarea“ prezentă va fi scoasă afară. Câțiva reprezentanți ai cetei, sunt responsabili pentru menținerea sub control a situației, timp în care plugarul, împreună cu membrii de bază ai cetei, respectiv vătaful mare și vătaful mic și casierul, îl vor ascunde pe cel în cauză, într-un loc anume gândit, (foto 11).

După ce acesta este ascuns, li se permite invitaților să intre în curte, pentru a putea fi găzduiți cum se cuvine, cu rachiu de casă, cozonac, etc.

De reținut, este faptul că plugarul ascuns ține o traistă legată de gât, în care se află un litru de rachiu (pe care îl oferă recompensă celui care îl găsește), grâu (cu care va arunca în mod simbolic peste cei aflați în curte, pentru a avea un an îmbelșugat) și un cozonac (din care va frânge și va împărți celor de față).

Momentul răscumpărării este surprins cu nenumărate capcane, insinuate de cei trei complici. Cel dornic pentru a-l găsi pe plugarul anului și pentru a-i lua locul în anul următor face tot ce-i stă în putință, pentru a desconspira ascunzișul celui în cauză, creîndu-se parcă o competiție. Nici măcar restul cetașilor nu cunosc amănunte legate de derularea răscumpărării.

Momentul mult așteptat iese la iveală. Plugarul este găsit, iar recompensatorul va fi răsplătit, nu mai rămâne decât ca acesta să se îmbrace după obicei ajutat de către cetași, după un ritual aparte și anume: va fi împodobit cu holdă verde de grâu, special făcute pentru mâini, picioare, cap (în formă de „X“) și peste pălărie, (foto 12). După ce a fost îmbrăcat cu holdele, se udă încă din curte, cu apă rece, pentru a-i obișnui temperatura corpului, la contactul cu apa din râu. În acest interval de timp lăutarii cântă, iar fetele joacă în jurul cetașilor.

Este deplasat „pe o grapă cu dinți din lemn[2] de către feciorii din ceată (practic toți feciorii vor ajuta, la un interval scurt de timp, după cum au primit instrucțiunile, de la vătaful mare, respectiv, după înălțime și forță) și cu mare alai este dus la râu, (foto 13). Pe drum au loc câteva strigături specifice:

Refren.  Frunză verde de agrișă[3]

Noi suntem de la narcisă,

Din dumbrava Vadului

De pe malul Oltului.

Făgăraș foaie de ceapă

Facete-ai luncă cu iarbă,

Să intru cu coasa-n tine

Să mă-nvăț a cosi bine.

Cât îi țara și Ardealul

Nu-i fecior ca și vădeanul

Că-i înalt și subțirel

Mor fetele după el.

Pe ulița mândrii în sus

Toate lămpile s-au stins

Numai la mândruța mea

Arde lampa ca și o stea

Știe că mă duc la ea

Obosit cum voi putea.

Obosit și plin de apă

Mă duc la ea că mi dragă

Întreabă-ți mândro părinții

Ca să putem trece munții

Să trecem munții Carpați

Să trăim necununați.

La podul care traversează râul[4] se desfășoară toată acțiunea. Pe malul apei ceata joacă pe câteva dansuri populare, apoi plugarul intră în apă și binecuvintează apa, prin semnul sfintei cruci, în cele patru puncte cardinale (o cruce o face cu furca în care s-a sprijinit în grapă, pe drumul ce ducea de la casă spre râu, iar alte două cruci, la va face, fără furcă, aruncându-se el însuși, pe cursul apei, fără a fi ajutat de nimeni), cu toată greutatea ce o purta asupra lui (foto 14).

Este ajutat în cele din urmă de juni, pentru a-și arunca holdele de grâu pe cursul apei.

Partea ritualică este și cea când plugarul își umple cu apă clopul pe care îl poartă pe cap și apoi fuge să stropească lumea adunată. În acest timp i se fură grapa în scopul de a fi aruncată în cursul apei. Restul cetașilor au misiunea de a o recupera, aruncându-se în apă după ea.

Tot în acest timp, doi din cetași îi vor căuta pe „însurățeii“ anului, de la vechiul plugar, până în zilele de dinainte de Postul Paștilor, pentru a-i aduce la râu și a-i stropi pe creștetul capului, în mod simbolic, urmând ca mai apoi să-i cinstească cu băutură.

Se mai fac câteva dansuri de încheiere (hora, brâul, fecioreasca și o sârbă „inversă“ – cum o numesc cetașii, deoarece au improvizat anumite tehnici de joc și pași) după care ceata, în același ritm și obicei, pleacă la casa plugarului, ca să se schimbe cu haine uscate, să se bucure și să se cinstească, urându-și creștinescul „Hristos a înviat!“, urmat de răspunsul cert „Adevărat a înviat !“ și urarea de „La mulți ani!“ urmând ca mai apoi să viziteze toate cuplurile căsătorite după plugarul din anul precedent.

În ultima parte a evenimentului, cetașii se retrag din nou acasă la plugar, pentru a „scoate jocul“, adică pleacă spre sala căminului cultural unde are loc petrecerea (jocul) până seara târziu.


[1] Obiceiul „Plugarul”, sub forme similar, există în partea de nord-est a Țării Oltului (în toată zona de sub Perșani), dar lipsește complet în subzonele Făgăraș și la Avrig (partea central și de vest a Țării Oltului). În celelalte sate, „Plugarul“ nu are nici o legătură cu ceata, este un obicei de sine stătător.

[2] Ilie Moise, Folclor românesc, Edit. „Alma Mater“, Sibiu, 2001, p. 69. „Plugarul, scenariul ritual al morții și renașterii anuale a divinității vegetale“. Obiceiul a mai fost consemnat în Lăpuș, Năsăud.

[3] După fiecare vers urmează refrenul strigat de fete: „zi bădiță zi“.

[4] Ca și așezare, este vorba de podul ce traversează spre Rezervația naturală a narciselor sau a în limbaj popular a coprinelor.

2 thoughts on “Plugarul obicei străvechi din Ţara Făgăraşului (Vad-Braşov)

  1. Multumim pentru vizitarea paginii in care am prezentat obiceiul „Plugarul” vazut de noi, (si) in 2007… V-am citit mesajul, am ajuns pe pagina dumneavoastra si… suntem curiosi cum de ati ajuns exact la Vad si nu la Venetia de Jos, Parau, Comana de Jos sau Cuciulata…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s