IOAN REMUS RĂSVAN – CINA DOMNULUI LA CREȘTINII ADVENTIȘTI DE ZIUA A ȘAPTEA VS. LITURGHIA ORTODOXĂ

,,CINA DOMNULUI“ LA ADVENȚI VS. LITURGHIA ORTODOXĂ

           

Cina Domnului este participarea la simbolurile trupului și sângelui Domnului Isus, ca o expresie a credinței noastre în El, Domnul și Mântuitorul nostru. În această experiență a comuniunii, Hristos este prezent să întâlnească și să întărească pe poporul Său. Prin participarea noastră proclamăm cu bucurie moartea Domnului până va reveni El.

            Pregătirea pentru Cină include cercetarea de sine, regretul și mărturisirea păcatelor. Învățătorul a rânduit serviciul spălării picioarelor ca să însemne înnoirea curățirii, să exprime voința de a servi unul altuia în umilință creștină și de a ne uni inimile în dragoste.

            Adventiștii de Ziua a Șaptea cred că semnele simbolice vizibile trebuie să exprime cât mai perfect realitatea invizibilă reprezentată de ele, de aceea, pâinea folosită în acest scop trebuie să fie nedospită, iar vinul nefermentat.

            Dumnezeu l-a creat pe om pentru cumuniune cu El și cu semenii lui. Păcatul l-a izolat pe om prin ruperea comuniunii. Moartea lui Isus Hristos a refăcut comuniunea, realizând împăcarea omului cu Dumnezeu. Împăcarea devine reală când păcătosul recunoaște prin credință că prețul răscumpărării a fost plătit de Isus Hristos pentru el în mod personal.

            Cina Domnului reînvie acest act al împăcării prin participarea la comuniune. Semnele aducerii aminte folosite cu credință, prin făgăduința lui Hristos ce este legată de ele, îl fac pe credincios să fie părtaș la viața spirituală corespunzătoare, se sustrage de la părtășia, de la viața și puterea spirituală oferită de comuniunea cu Hristos. Cel mândru, cel care nu se poate umili, prin repetarea păcatului luciferian, rupe comuniunea de dragoste și nu va fi părtaș la viața lui Hristos nevrednicie a uneltelor care administrează semnele comuniunii, nu pot constitui un motiv pentru absentarea sau sustragerea de la înnoirea comuniunii cu Răscumpărătorul nostru[1].

 


[1] Ibidem, p. 98;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s