Broderiile de stil bizantin şi moldovenesc din secolele XIV-XV, în lumina Sfintei Liturghii

Titlul: Broderiile de stil bizantin şi moldovenesc din secolele
 XIV-XV, în lumina Sfintei Liturghii

Copyright © 2009

Toate drepturile aparţin autorului.

Reproducerea integrală sau parţială a textului sau a ilustraţiilor din această carte este posibilă numai cu acordul prealabil scris al autorului.

Autorul îşi asumă întreaga răspundere asupra conţinutului.

Retipărire 2010

Tehnoredactare: Techno Media

Coperta: Techno Media

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
RĂSVAN, IOAN REMUS

        Broderiile de stil bizantin şi moldovenesc din secolele XIV-XV, în lumina Sfintei Liturghii / Ioan Remus Răsvan. – Sibiu : Techno Media, 2009

        Bibliogr.

        ISBN 978-606-8030-36-4

 

746.3(560+498)”13/14″

Tipar:

 

str. Dimitrie Cantemir nr. 22, 550074, Sibiu,

tel./fax: 0269/21.19.83

http://www.technomedia.ro;

e-mail: office@technomedia.ro

 

Cuvânt înainte

Marea oglindă a lumii şi toate faţetele omeneşti îşi etalează bogăţiile pentru a-l pune în mişcare pe om în prezenţa Creatorului său.

Dumnezeu care a creat lumea prin Cuvântul Său face din toate lucrurile cuvinte, putând astfel articula un mesaj care se adresează omului în întregul său, inteligenţei sale, avântului său emoţional, simţului său artistic.

Paul Ricoeur mărturiseşte atât de frumos acest fapt, zicând: „Simbolul dă de gândit“. Această afirmaţie dezvăluie bogăţia a tot ce există, forţa semnificativă a simbolului şi puterea sa evocatoare. Ducându-l în miezul lucrurilor, Dumnezeu introduce în taina Sa teologul şi spiritul său contemplativ.

Simbolistica biblică nu este un sistem de formule codificate. Cuvântul Domnului nu este închis cu cheia, o cheie pe care ar păstra-o cu gelozie iniţiaţii unei religii pline de mistere.

El seamănă mai curând cu sămânţa pe care semănătorul o aruncă pe câmp, păsându-I de roadele Sale, chiar dacă ajunge, inevitabil pe pământ spinos şi pietros. La fel şi Tatăl Ceresc al cărui cuvânt este ca o ploaie binefăcătoare, atât pentru inimile deschise cât şi pentru minţile ,,încuiate“.

Această lucrare nu ţine de o anume filosofie şi nici nu propune o metodă pedagogică bine definită. Ea încearcă să analizeze tema brodată, nu numai sub raport iconografic, tehnic, cronologic, etc., prin care suntem familiarizaţi deja, ci mai mult să grupeze principalele simboluri pentru a le permite să se explice reciproc prin afinitate sau contrast.

Simbolurile liturgice sunt prezentate aici pe teme care dau naştere unor nenumărate variaţiuni. Aceste grupuri de semne se întrepătrund pentru a asigura strălucirea veşmintelor litur­gice brodate. În interiorul acestei monumentale broderii inspi­rate, simbolistica biblică dezvăluie viaţa intensă şi înflăcărarea Cuvântului izbăvitor.

Simbolurile veşmintelor liturgice se asociază cu simbolurile Sfântului Altar şi ale întregii Biserici, ale picturii, arhitecturii, muzicii, textelor sacre, ale obiectelor aflate la proscomidie (Sfântul Potir, discul, steluţa, copia, linguriţa, buretele, acoperă­min­tele şi cele cinci prescuri), cu numeroase alte semnificaţii tainice de o copleşitoare forţă spirituală.

M. Diaconescu mărturiseşte: „Arta Ortodoxiei trăieşte numai în relaţia ei indestructibilă cu sensul mistic şi venirea teofanică. Orice obiect, text, construcţie poate fi o capodoperă artistică. Dar capodopera îşi revelează adevărata forţă, maiestatea şi frumuseţea spirituală numai dacă este percepută în funcţia ei liturgică, în parusia Transcendentului”[1].

Simbolurile prezente în artă revelează Sfinţenia lui Dumnezeu transcendent, a Fiului Său Iisus Hristos Cuvântul înomenit; a Duhului, ca a treia Persoană a Treimii; a Bisericii, ca instituţie divino-umană; a Tainelor, ca realităţi spirituale; a creşti­nilor ca „împreună lucrători cu Dumnezeu“ (I Corinteni 3, 9). Toate simbolurile utilizate în domeniul artei şi nu numai, ci în întreaga Ortodoxie, au o promordială funcţie cultică şi biblică.

Poezia inspirată a Bilbliei, este ca un fir căluzitor între diferi­tele etape ale Revelaţiei. Această iniţiere face legătura directă cu Sfânta Liturghie, în lumina căreia se păstrează astfel permanenţa mesajului lor.

Cele două părţi ale lucrării de faţă creează un cadru favo­rabil cercetării, dar oferta simbolică a Bibliei se prelungeşte la nesfârşit. Concordanţa, opoziţiile sensurilor, apariţia unei logici paradoxale facilitează pătrunderea în străfundurile discursului divin. Temele şi simbolurile se încrucişează, drama biblică devine uneori tensionată. În acest caz folosirea indicelui poate fi utilă la analiza componentelor unei imagini, care foloseşte din abundenţă texte, pentru a oferi o arie mai mare de cunoaştere.

Această lucrare speră să fie de folos analizei teologice; ar dori de asemenea să lărgească orizontul fiecărui om în parte, în ceea ce priveşte cultul creştin ortodox, cu toate aspectele ce ţin de: podoaba Bisericii, a veşmintelor clerului şi a obiectelor bisericeşti; însemnătatea lor de-a lungul veacurilor cu precădere în epoca voievodului ªtefan cel Mare şi Sfânt; şi mai mult să faciliteze citirea Sfintei Scripturi, această Lectio divina – lectura textului asistată de Duhul Sfânt – care atinge în inima omului, punctul în care se întâlnesc toate puterile sufletului său, prin Împărtăşirea continuă cu Sfintele Taine.

Mulţumirile mele se îndreaptă către Bunul Dumnezeu pentru darul rugăciunii prin care mi-a întărit încrederea în mine însumi şi totodată Înalt Prea Sfinţitului Părinte Dr. Laurenţiu Streza, Arhi­episcopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, Prea Sfinţitului Părinte Dr. Andrei Făgărăşanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, cu binecuvântarea cărora am dat curs tiparului. Le sunt profund recunoscător cadrelor universitare ale Facultăţilor de Teologie „Andrei ªaguna“ şi de „Litere şi Arte“ a Universităţii „Lucian Blaga“ din Sibiu, familiei mele, colegilor, care mi-au fost de un real ajutor. Le datorez mulţu­miri deosebite editorilor mei, pentru contri­buţia lor plină de sensibilitate şi rafinament la îmbunătăţirea studiului meu.  

De asemenea, mulţumesc domnului lect. dr. Ioan Ovidiu Abrudan pentru toate îndrumările, sugestiile şi observaţiile care mi-au fost de un real folos.

Dedicaţia este expresia devoţiunii mele faţă de familia mea din care sunt mândru că fac parte!

 

 


[1] M. Diaconescu, Prelegeri de estetica Ortodoxiei, Volumul II. Ipostazele artei, Editura Porto-Franco, Galaţi, 1996, p. 300.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s