EVENIMENTE IMPORTANTE DIN ISTORIA MĂNĂSTIRII PUTNA DE-A LUNGUL ANILOR- REMUS RĂSVAN

Tabel cronologic

1925, mai – Se deschide la Paris, în sãlile Muzeului „Jeu de Paume“ „Expoziţia de Artã Româneascã veche şi modernã“ („L’Art Roumaine ancienne et moderne“), cuprinzând 179 de exponate dintre cele mai valoroase şi diverse – ceramicã, scoarţe populare, fresce, obiecte de cult, picturã modernã, etc. – printre care şi numeroase broderii, manuscrise miniate şi ferecate, icoane, cruci sculptate din colecţia Mãnãstirii Putna.

Expoziţia a constituit o revelaţie atât pentru marele public parizian cât şi pentru specialişti. Reputatul istoric de artã fran­ceză Henri Focillon, spre exemplu, scria cu acel prilej, urmãtoa­rele cuvinte vibrante şi profunde, pline de admiraţie şi entuziasm: „Marea artã popularã, arhaicã şi vie totodatã, sau uimitoarele comori ale artei religioase, în al cãrei puternic fond (autohton) se întretaie felurite influenţe şi aporturi savant tratate“ constituie „imaginea grandioasã a vieţii unui popor de-a lungul timpurilor, pe care organizatorii „Expoziţiei de Artã Româneascã veche şi modernã“ de la „Jeu de Paume“ au vrut să o prezinte publicului parizian.

1925, mai 23 – Se deschide „Expoziţia Universalã de la Bruxellesla care a participat şi ţara noastrã cu opere de artã religioasã, de artã popularã, de picturã şi sculpturã modernã, etc. Din colecţia Mãnãstirii Putna au fost expuse „Epitaful din 1490“, „Dverele din 1483 şi 1485, „Epitrahilul din 1469“ şi cel cu „Portretele lui Ştefan voievod şi fiul sãu Alexandru.

Conform procesului verbal din 18 aprilie 1935, aceste obiecte au fost luate în primire de la Mãnãstirea Putna de cãtre istoricul de artã Alexandru Tzigara-Samurcaş, care dupã închiderea expoziţiei, le-a restituit aceleiaşi mãnãstiri la data de 9 decembrie 1935;

1925, septembrie 18 – „Expoziţia de Artã Româneascã Veche şi Modernã de la Paris este itineratã şi deschisã – într-o formã mai restrânsã – la Muzeul Hai din Geneva;

1925 – Se organizeazã la Muzeul de Artã din Bucureşti „Expo­ziţia Ştefan cel Mare şi epoca sa. 500 de ani de la înscãunare;

1925 – Se organizeazã la Atena o vastã expoziţie intitulatã „L’ Art Byzantine, l’ Art Europeen“, cu participarea ţãrilor din aria de rãspândire a culturii şi artei bizantine, printre care şi România. Au fost expuse în cadrul acesteia şi numeroase opere de artã religioasã româneascã, provenind de la Mãnãstirea Putna, care au întrunit aprecieri superlative, atât din partea specialiştilor, cât şi din partea marelui public;

1965 – 1966 – Se organizeazã la Londra şi în alte oraşe din Anglia expoziţia intitulatã “Roumanian Art Treasures. Fifteenth to eighteenth centuries“, la care au participat şi opere de artã reli­gioasã din colecţia Mãnãstirii Putna. Expoziţia a fost iti­neratã apoi, pe parcursul anului 1966, în Franţa şi în R. F. G.;

1966 – La recomandarea U.N.E.S.C.O., împlinirea a 500 de ani de la fondarea Mãnãstirii Putna se celebreazã pe plan mondial;

1966 – Se organizeazã la Suceava expoziţia „Moldova în vremea lui Ştefan cel Mare, sub egida Muzeului Regional şi a Direcţiei Generale a Arhivelor Statului. Sunt expuse peste 70 de documente originale din epoca lui Ştefan cel Mare, Petru Rareş şi a altor domnitori urmaşi, referitoare la Putna;

1966, septembrie 10 – Se deschide la Muzeul de Arte Deco­ra­tive din Belgrad expoziţia intitulatã „Costumul de curte în Ţãrile Române (sec. XIV-XVIII)“, la care au participat şi câteva vãluri de tâmplã aparţinând Mãnãstirii Putna, confecţionate din vechi şi somptuoase veşminte domneşti. Expoziţia a fost organizatã de Muzeul de Artã al R. S. R. şi a rãmas deschisã în capitala Iugoslaviei, pânã la 15 octombrie 1969. Catalogul ei, editat la Bucureşti, în 1970, este semnat de Corina Nicolescu;

1971 septembrie 6 – 12 – are loc la Bucureşti, al XlV-lea Congres Internaţional de Studii Bizantine. Cu acest prilej se orga­ni­zeazã la Muzeul de Artã al R. S. R. o amplã expoziţie, intitu­latã „Cultura bizantinã în România“, care a reunit un mare nu­mãr de „vestigii arheologice şi opere de artã, ilustrând civilizaţia şi arta de pe teritoriul ţãrii noastre în timpul existenţei Imperiului de Rãsãrit al cãrui centru politic şi focar spiritual a fost Constantinopolul;

La organizarea acestei expoziţii şi-au dat concursul Muzeul de Artã al R. S. R., Institutul de Arheologie al Acade­miei de Ştiinţe Sociale şi Politice, Cabinetul Numis­matic al Bibliotecii Academicei R. S. R., Muzeul de Istorie al R. S. R., numeroase muzee judeţene şi mãnãstireşti, unii colecţionari particulari. Catalogul expoziţiei, editat la Bucureşti, în acelaşi an, este semnat de Ion Barnea, Octavian Iliescu şi Corina Nicolescu.

Din colecţia Mãnãstirii Putna au fost împrumutate şi expuse „Bederniţa de la începutul secolului al XV-lea“, „Epita­ful sârbesc al reginelor Eufimia şi Eupraxia“, „Epitrahilele din secolele XIV-XV“ şi „Epitrahilul cu pisanie de la Ştefan cel Mare şi Maria

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s