Muzeul Mănăstirii Putna: Dvere, zavese, broderii, tablouri – de Remus Răsvan

Dvere, zavese, broderii, tablouri

Scurt istoric

Aspectul cel mai original şi care relevã a doua trãsãturã stilisti­cã (calitatea poeticã), definitorie a broderiei din aceasta vreme, îl vãdesc cele trei Dvere de la Putna.

Nici o piesã liturgicã din aceastã vreme nu ajunge la intensitatea de trãire, la varietatea de expresii, la plenititudinea de mişcare, la poezia ansamblului, ce animã personajele, din Dverele reprezentând „Înãlţarea Domnului“ şi „Adormirea Maicii Prea Curate“, ori la graţia de o atât de tainicã suavitate şi de o deplinã armonie, cum este şi cea a „Bunei-Vestiri“[1].

Îngustele chenare cu semipalmete, cu serafimi şi heruvimi, indicã începutul unei tendinţe cãtre ornamental, care se va intensifica în veacul al XVI-lea. Tot în aceste dvere, se contu­reazã interesul pentru naraţiune, pentru episodul petrecut într-o ambianţã sugerând mediul urban.

1. Dvera „Bunei-Vestiri“

Este o broderie executatã în fir de aur, argint şi mãtase colo­ratã, pe un fond de mãtase albastrã, fiind ilustratã scena „Bunei-Vestiri“ pe nişte dimensiuni cuprinse între 124×137 cm. Se aflã pânã astãzi în Muzeul Mãnãstirii Putna, ctitoria marelui voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, din iniţiativa cãruia a şi fost executat.

Piesa este una din cele mai frumoase şi mai caracteristice broderii din vremea lui Ştefan[2], ilustrând-o pe Maica Domnului „demnã, sfioasã“[3], în faţa unui zid, în picioare, ţinând în mâna stângã un mãnunchi de fire purpurii, iar cu cealaltã mânã gesticulând se pare, un gest discret de împotrivire[4].

În al doilea plan, îi vedem în faţa unui edificiu, pe regii David şi Solomon, ţinând în mâini rotuli cu inscripţii slave. Pe cel al lui David, citim: „A zis Domnul Dumnezeul Meu…“; iar pe cel al lui Solomon: „…şi-a clãdit sieşi casã…“[5].

De asemenea, apare într-o puternicã mişcare de luminã, un înger al Domnului ţinând în mâna stângã un sceptru, cu o cruce în vârf, iar cu mâna cea dreaptã binecuvântând mulţimea[6]. Un mãnunchi de raze strãbãtând un medalion, cu reprezentarea simbolului Sfântului Duh (un porumbel), coboarã din cerul înstelat, deasupra capului Maicii Domnului[7].

În ceea ce priveşte compoziţia este mult mai bogatã şi mai dinamicã, comparativă cu cea a epitafelor. Aici personajele sunt înalte, având capul mic şi mâinile cu degetele lungi, iar corpul în plin avânt al mişcãrii, precum şi atitudinea expresivã a Sfintei Fecioare şi mişcarea îngerului. Linia foarte subţire şi cu un traseu extrem de elegant, coloritul cald şi discret nuanţat, gestul pe cât de mãsurat pe atât de expresiv, înrudesc stilistic şi aceastã broderie prin cel mai inovator ansamblu pictat al epocii: acela de la Bãlineşti[8].

Un ultim aspect ar fi pe lângã cele douã inscripţii în limba slavã, legat de cuvântul inscripţionat: „Blago-Veştenie“ care se traduce: „Buna- Vestire“, definind în fond scena propriu-zisã a acestei dvere. Marginile poartã în broderie, vrejul simplu de spini, caracteristic picturilor murale şi lucrãrilor de artã din epoca lui Ştefan Cel Mare.

Întrucât lipseşte din pisanie anul executãrii piesei, datarea acesteia este controversatã. Dimitrie Dan crede cã, a fost fãcutã în 1485; Virgil Vãtãşianu, o dateazã în 1486; Gheorghe Moisescu, înclinã spre acelaşi an; Maria Ana Musicescu, o atribuie „ultimului deceniu al secolului XV“; Petre S. Nãsturel, oferã „O ipotezã logicã“ pentru anul 1483, argumentând-o sufi­cient de plauzibil. Tot el semnaleazã, la Mãnãstirea Iviron, de la Muntele Athos, un „vãl cu chipul Bunei-Vestiri (…), înrudit ca tip iconografic cu cel de la Putna“.

Din dedicaţia gãsitã pe aceastã piesã, reies cuvintele urmãtoare: „Aceastã dverã a fost fãcutã de mine, Ştefan voievod, fiul lui Bogdan voievod, Mãnãstirii Putna, 13 iunie“[9].

2. Dvera „Înãlţarea Domnului“

Pe o mãtase de calitate superioarã, de nuanţã roşie şi a cãrei dimensiuni, nu depãşesc mai mult de 112×134 cm, artiştii de la Putna ne pun în faţã evenimentul „Înãlţãrii Domnului la Ceruri“.

Iisus este brodat în fir de aur şi de argint, în tunicã şi man­tie cu laticlavii, dupã moda anticã[10], cuprins într-un meda­lion şi în jurul Sãu de Sfinţii Arhangheli Rafail şi Gudiil aflaţi în zbor.

În lumina soarelui şi sub privirea Sfintei Fecioare Maria, înconjuratã de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, ce o cuprind cu aripile, Iisus se înalţã la Cer întru Slavã, precum stã consemnat de Sfântul Apostol: „Şi într-adevãr[11], mare este taina credinţei celei bune: fost-a El[12]arãtat în trup[13], îndreptãţit în Duh[14], vãzut de îngeri[15], propovãduit între neamuri, crezut în lume, înãlţat întru slavã“[16].

De o parte şi de alta, grupuri de câte şase Apostoli. Sus într-un medalion susţinut de cei doi Arhangheli, Iisus binecuvin­teazã, iar Maica Domnului între Arhanghelii Mihail şi Gavriil, arãtând spre Iisus ce se înãlţa întru Slavã.

Gruparea Apostolilor, atitudinile şi fizionomiile, sunt însu­fleţite de mişcare[17]. Este folosit din nou sistemul vegetal şi floral, reprezentat prin arborii stilizaţi, prin palmieri; chenarele formate din împletituri cu semipalmete şi medalioane, având câte o floare pe trei laturi[18], iar în partea de sus soarele şi luna.

Echilibrul compoziţiei, mişcarea plinã de elan, a Sfinţilor Apostoli, eleganţa gesturilor, tipologia figurilor, sunt caracteris­tice picturii din vremea lui Ştefan cel Mare[19].

Inscripţia de danie aflatã în chenarul inferior, este în limba slavã. Dvera a fost lucratã din porunca lui Ştefan cel Mare în anul 1484, pentru Mãnãstirea Putna. Cu excepţia mãtãsii fondului care a suferit anumite modificãri, de scãdere a nuanţei, broderia este în bunã stare de conservare, pãstratã pânã astãzi în Muzeul de la Putna.

3. Dvera „Adormirea Maicii Domnului“

Cea de-a treia dverã pe care o vom studia, a fost executatã în anul 1485 şi se aflã tot la Muzeul Mãnãstirii Putna. Ea repre­zintã scena „Adormirii Maicii Domnului“ şi este brodatã cu fir de aur, mãtase şi argint pe fond de mãtase albastrã[20].

În centru Maica Domnului, stã întinsã pe un pat înalt, aco­perit de o ţesãturã roşie, brodatã cu aur. De o parte şi de alta, se aflã Sfinţii Apostoli, unul dintre ei se pare Sfântul Petru, poartã în mânã o cadelniţã tãmâind trupul cel adormit al Fecioarei Maria. Mântuitorul Iisus Hristos poartã pe braţul stâng, sufletul Mamei Sale, având de o parte şi de alta câte doi îngeri[21].

Ea are în centru o reprezentare stilizatã şi expresivã a Ador­mirii Maicii Domnului iar pe margini medalioane reprezen­tând douãseprezece cetãţi în care Apostolii îşi desfãşoarã misiu­nea lor pastoralã. Compoziţia, desenul, cromatica, numeroase detalii con­ferã dverei lucrate de Zosima şi Mardarie calitãţi estetice excepţionale.

În spatele lor un zid de cetate cu creneluri, iar pe margini câte un edificiu. În partea de jos Sfântul arhanghel Mihail, îi taie mâinile necredinciosului Jephonia, care s-a lipsit de nãsaliie[22].

În ceea ce priveşte tehnica folositã de brodeurii putneni, putem spune cã, este identicã cu „Dvera Înãlţãrii. Remarcãm, acelaşi echilibru compoziţional, aceeaşi eleganţã a mişcãrilor şi intensa expresivitate a figurilor. Pe trei laturi vedem chenar cu palmete şi semipalmete.

A fost lucratã din porunca lui Ştefan cel Mare în Mãnã­sti­rea Putna. Dimensiunile sale sunt de 127×131cm. Inscripţia de danie este în limba slavonã, pe chenarul inferior. Cu excepţia mãtãsii fondului, se aflã în bunã stare de conservare.

Sub raport liturgic raportându-ne, acestea pe tot parcursul Sfintei Liturghii, fie se deschid, fie se închid; fiecare moment liturgico-sacramental, provoacã totodatã şi câteva mişcãri vizibi­le astfel cã, la începutul sãvârşirii Dumnezeieştii Sfintei Litur­ghii, uşile împãrãteşti şi dvera sunt deschise.

Se deschid uşile împãrãteşti însemnând faptul cã, slujba care se începe acum, reprezintã epoca revelaţiei depline a miste­rului mântuirii, prin venirea Mântuitorului Care ne-a deschis porţile raiului şi uşile Împãrãţiei Cerurilor, cum spune El Însuşi, zicând: „De acum veţi vedea cerul deschis şi pe îngerii lui Dumnezeu suindu-se şi coborându-se peste Fiul Omului“[23].

Dupã ce este rostitã binecuvântarea, uşile împãrãteşti se închid, rãmânând deschisã numai dvera, în semn cã „Taina Întrupãrii şi a Naşterii rãmâne deocamdatã necunoscutã oame­nilor, fiind descoperitã numai îngerilor din ceruri, pãstoriţilor şi magilor, ca şi celor din preajma Dumnezeiescului Prunc, Care se aflã acum în taina altarului, la proscomidiar acoperit de valurile şi simbolurile Cinstitelor Daruri şi ascuns de vãzul credincioşilor“[24].

Închiderea uşilor împãrãteşti dupã citirea Sfintei Evanghelii şi închiderea dverei, la sfârşitul ecteniei pentru catehumeni, înlocuieşte „închiderea uşilor bisericilor de odinioarã, dupã ieşirea catehumenilor, pentru a feri privirea sfintelor mistere, de cãtre cei neiniţiaţi. În sens mistic eshatologic „aceastã închidere simboli­zeazã sfârşitul celor pãmânteşti şi intrarea drepţilor la ospãţul de nuntã al lui Hristos, dupã judecata viitoare“[25].

Dupã Vohodul Mare sau Ieşirea cu Cinstitele Daruri şi aşeza­rea lor pe Sfânta Masã, închiderea uşilor împãrãteşti simbolizeazã „Pogorârea Domnului la Iad cu sufletul“, iar închiderea dverei „închi­puie întãrirea mormântului, cu straja cerutã de cãpeteniile iudeilor“.

În partea pregãtitoare pentru sãvârşirea jertfei, deschiderea dverei înainte de rostirea Crezului, aratã cã, ni se lasã slobodã vederea spre altar, ca sa ne putem mãrturisi credinţa chiar înaintea tronului lui Dumnezeu şi a Mântuitorului nostru, aflat pe Sfânta Masã sub forma Sfintelor Daruri.

În sens mistic aceastã deschidere indicã faptul cã, trebuie sã ridicãm de pe ochii noştri orice perdea sau orice vãl, care ar putea împiedica ascultarea şi înţelegerea celor cuprinse în Sfânta Scripturã.

În sens simbolic ea închipuie risipirea şi fuga strãjerilor din preajma mormântului Domnului, la cutremurul de dinainte de Înviere: „Şi iatã, cutremur mare s-a fãcut; cã îngerul Domnu­lui, pogorându-se din cer şi venind, a prãvãlit piatra de la uşa şi şedea deasupra ei. Şi înfãţişarea lui era ca a fulgerului, iar îmbrãcã­mintea lui, albã ca zãpada. Şi de frica lui s-au cutremurat strãjerii şi s-au fãcut ca nişte morţi“ (Matei 28, 2-4).

Deschiderea dverei la ecfonisul pentru pomenirea Prea­sfintei Nãscãtoarei de Dumnezeu: „Mai ales pentru Preasfânta, Curata, Preabinecuvântata, marita stãpâna noastrã, de Dumnezeu Nãscãtoarea şi pururea Fecioara Maria[26] înseamnã deschiderea cerurilor şi a milostivirii Divine faţã de noi, prin jertfa Fiului lui Dumnezeu.

3.1. Zavesa „Adormirii Maicii Domnului“

Broderie cu fir de aur, argint şi mãtase coloratã pe un fond ini­ţial de mãtase albastrã. Vechiul fond se mai pãstreazã în che­nare şi între literele de la inscripţie. Dimensiunile sale sunt de aproximativ 127×131 cm şi a fost dãruitã de Ştefan cel Mare Mãnãstirii Putna, în atelierele cãreia a fost executatã.

Tema iconograficã ilustreazã scena „Adormirea Maicii Domnu­lui“, fiind destinatã exclusiv Mãnãstirii Putna întrucât, poartã hramul amintit.

Plasatã într-un decor arhitectonic, reprezentând ziduri crene­late şi edificii cu acoperişuri roşii de ţiglã, inspirate poate chiar de zidurile şi edificiile ctitoriei lui Ştefan cel Mare, compoziţia se desfãşoarã în jurul unui catafalc somptuos, pe care este aşezatã Fecioara Maria, înveşmântatã în mafarion de aur şi tunicã lungã de culoare castanie, cu braţele încrucişate pe piept şi cu aureolã în jurul capului, sprijinit pe o pernã roşie brodatã şi ea tot cu fir de aur.

La registrul superior sub un arc ogival, sugerând cadrul unei uşi de bisericã, Iisus înveşmântat în aur şi cu nimb cruciger în jurul capului, primeşte sufletul mamei Sale reprezentat în chip de Prunc, pe braţul stâng.

În acelaşi cadru patru îngeri sunt alãturi de Mântuitorul, iar deasupra capului Sãu pluteşte un heruvim sub aripele cãruia, sunt înscrise iniţialele numelui Iisus Hristos. Tot la registrul superior, paralel cu chenarul, o inscripţie slavonã brodatã cu fir de aur, indicã titlul scenei: „Adormirea Precistei“.

De o parte şi de alta a catafalcului, sunt figuraţi cei doispre­zece Apostoli, înfãşuraţi în mantii de aur. În fruntea grupului de la capul Fecioarei, se aflã Petru care tãmâiazã dintr-o cãdelniţã de facturã goticã, sugerând-o pe cea dãruitã de Ştefan cel Mare, Mãnãstirii Putna la 1470.

Dincolo de Apostoli, proiectaţi direct pe fundalul zidurilor, apar doi Evanghelişti la stânga şi doi la dreapta, purtând veş­minte roşii şi verzi, omofoare argintii peste ele, aureole în jurul capetelor şi Evanghelii voluminoase în mâini. Figurile lor ca şi ale Aposto­lilor, sunt grave şi îndurerate, exprimând o mare distincţie spiritualã.

La registrul inferior, pe fondul ţesãturii roşii care drapeazã catafalcul, arhanghelul Mihail reteazã cu „sabia cea nematerialã a izbândirii lui Dumnezeu“, braţele necredinciosului Antonie – menţionat uneori şi cu numele de Jephonia – pentru cã, tulbu­rase atmosfera de adâncã pioşenie, rostind vorbe de ocarã şi încercând sã rãstoarne catafalcul cu „trupul adormit“ al Sfintei Fecioare.

Tradiţia spune cã mâinile sale au rãmas prinse de margi­nea nãsãliei şi cã, ulterior i-au fost lipite intacte la loc minune care
l-ar fi convertit pe necredincios la credinţa creştinã. De jur împrejurul compoziţiei, se desfãşoarã chenarul marginal. Pe latura de jos a acestuia este brodatã cu fir de aur subţire pe fond albastru original pisania votivã în limba slavonã, iar pe celelalte trei laturi sunt brodaţi tot în fir de aur, vreji cu palmete şi semipalmete. În fiecare colţ este brodatã câte o rozetã argintie.

Inscripţii: „Aceastã zavesã am fãcut-o Io Ştefan voievod, cu mila lui Dumnezeu, domn al Ţãrii Moldovei, fiul lui Bogdan voie­vod, în Mãnãstirea de la Putna, în anul 6993 (1485), (mai 5)“.

Dimitrie Dan lectureazã eronat anul din inscripţie, transcriind 6992 (1484), în loc de 6993 (1485), iar Maria Ana Musicescu afirmã cã, aceastã zavesã este „lucratã din porunca lui Ştefan cel Mare şi a fiului sãu Bogdan“, nu a lui Ştefan cel Mare „fiul lui Bogdan. În sfârşit, I. D. Ştefãnescu presupune pe baza unor observaţii critice cã, zavesa aceasta ar fi de fapt, copia unui model mai vechi, dispãrut în incendiul Mãnãstirii Putna, din 15 martie 1484, datã dupã care „s-a pornit în grabã reconstrucţia şi s-au executat copii dupã broderiile pierdute ori avariate“.

Istoric, a figurat în: „Exposition de L’Art Roumaine ancienne et moderne“. De aici, expoziţia a fost itineratã într-o formã mai restrânsã la Geneva, unde a fost deschisã în ziua de 18 septembrie 1925, la Muzeul Rath.

 


[1] A. M. Musicescu, Broderia Medievalã Româneascã…, p. 11.

[2] Idem, Muzeul Mãnãstirii Putna, Editura Meridiane, Bucureºti, 1967, p. 19.

[3] I. D. ªtefãnescu, Cultura Moldoveneascã…, p. 501.

[4] Ibidem.

[5] Ibidem.

[6] A. M. Musicescu, Muzeul Mãnãstirii Putna, p. 19.

[7] Ibidem.

[8] Ibidem, p. 11.

[9] I. D. ªtefãnescu, Cultura Moldoveneascã…, p. 501.

[10]         Ibidem, p. 502.

[11]         Cuvântul originar este mai cuprinzator: adevãr omologat, acceptat ºi mãrturisit de toatã lumea, evident, irefutabil. Ceea ce urmeazã, este un imn de o mare densitate ºi frumuseþe, intrat ºi în cântarea bisericeascã.

[12]         Iisus Hristos.

[13]         La Naºtere.

[14]         La Botez.

[15]         La Înviere.

[16]         1Timotei 3, 16.

[17]         I. D. ªtefãnescu, Cultura Moldoveneascã…, p. 501.

[18]         Asemãnãtor cu motivul de arcada „Acoperãmântului de mormânt al Mariei de Mangop“.

[19]         A. M. Musicescu, Muzeul Mãnãstirii Putna…, p. 17

[20]         I. Bãnãþeanu, Glasul Bisericii…, p. 520.

[21]         A. M. Musicescu, Broderia Medievalã Româneascã…, p. 32.

[22]         Idem, Muzeul Mãnãstirii Putna, p. 18.

[23]         Ioan 1, 51.

[24]         Sfântul Maxim Mărturisitorul, Mista­gogia, Traducere de Pr. Prof. Dr. D. Stãniloae, E.I.M.B.O.R., Bucureºti, 2000, p. 27.

[25]         Ibidem.

[26]         Liturghia Sfântului Ioan pentru folosul preoþilor ºi credincioºilor, Ed. Mitropolia Olteniei, Craiova, p. 34.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s