Despre Mentorat – tipuri de mentorat- Masterand Remus Rasvan, reflectie- (Nicolae Steinhardt)

Sensuri ~ De ce îi este omului de astăzi foame? De iubire şi de sens.

 (Nicolae Steinhardt)

,,În realitate, scrisul nu este niciodată o operaţiune de ,,executie” tehnică a unui proiect prealabil. Oricine a practicat, îndeajuns, exerciţiul scrisului ştie că el nu e punerea (finală) în pagină a unei căutări, ci căutarea însăşi. În încercarea de a formula, afli lucruri la care simpla cădere pe gânduri nu are acces. Expresia scrisă e un mod de a pricepe şi e garanţia faptului de a fi priceput cu adevărat ceea ce voiai să pricepi. Cu alte cuvinte, nu poţi spune ca ai înţeles un lucru înainte de a fi reuşit să îl exprimi. Şi nu o dată, la capătul frazei, a paginii sau al proiectului abia încheiat, te vezi întâmpinat de un sens diferit, sau cu totul nou, faţă de cel pe care l-ai avut în minte la început. Scrisul tău te-a dus mai departe decât propriul tău gând. Scrisul tău s-a dovedit mai ingenios decât tine, ceea ce e totuna cu a spune că scrisul tau nu e doar al tău. Şi e cu atât mai puţin al tău, cu cât e mai izbutit”.

  Ne aflăm puşi în situaţia de a descrie un tip de mentorat, relaţia mai cu seamă dintre un mentor – discipol, sau invers.

Nu de puţine ori m-am întrebat despre ce situaţie de mentorat aş putea vorbi şi lămuri într-un fel sau altul la întâlnirea de astăzi, cu voi MENTORI SAU DISCIPOLI , profesori coordonatori de licenţe sau doctorate; lucrări de grad sau de alte studii şttinţifice; instructori sau angajaţi la locul de muncă, şefi sau angajaţi, iar lista poate continua.

Soluţii şi impresii la fiecare caz în parte şi nimic de condamnat. Căci o simplă reacţie sau impuls din partea unuia sau a altuia nepotrivită la un moment sau altul poate degenera conflictul pe care îl numim educaţional, formativ, constructiv, etc.

Aş merge mai departe însă, privind spre sufletul care exaltă de bucurie atunci când este ,,mângâiat” şi ajutat să meargă mai departe, dar totodată spre sufletul care poate rămâne împovărat, trist şi ţinut pe loc, dacă nu doborât definitiv atunci când mentorul îi ştirbeşte, retează orice speranţă, iar ,,sfaturile” date într-un mod tranşant, lipsit de delicateţe şi fineţe îl blochează şi îi anulează orice speranţă.

Tipul de mentorat pe care aş vrea să vi-l aduc înainte este legat de Mentorul pentru calificarea vocaţională a discipolului sau a ucenicului. Căci prin prisma acestuia dorim să subliniem relaţia dintre părinte şi ucenic, între preot şi ucenic şi între duhovnic şi penitent[1] şi finalitatea acestuia în urma angajamentului asumat în relaţia dintre aceştia faţă de semeni şi Dumnezeu.

Aşadar, tipul de mentorat vocaţional ales în instituţia duhovnicească a Bisericii între PREOTUL DUHOVNIC MENTOR ŞI DISCIPOL, RESPECTIV UCENIC, are ca principal scop sau este menită a-l educa pe tânărul învăţăcel spre trei direcţii:

–      deprinderea viețuirii celei bune (scopul) și străduința (sarcinile), și stăruința în educare a voinţei (Sfaturile date de preotul duhovnic-ucenicului –modalităţi de realizare), zicem noi, întru îndreptarea sufletului (finalităţi aşteptate) pentru a se numi fii ai Învăţătorului şi moştenitori ai Împărăţiei Cerurilor (modalităţi de evaluare, de judecată a lui Dumnezeu).

–      De a-l preveni (pe ucenic) de pericolul la care îşi expune sufletul prin neascultare şi împotrivire faţă de Dumnezeu;

–      De a-i comunica faptul că este liber  să aleagă ceea ce crede că îi este de folos şi necesar vieţii ori sensului vieţii;

Observăm triada paternităţii şi filiaţiei duhovniceşti: DUMNEZEU-PREOT-UCENIC într-o legătură pecetluită prin harul Duhului Sfânt, în Taina Mărturisirii. Această temă lecţio-divină respectiv lectura textului evanghelic, mărturisirea adevărului evanghelic şi urmarea lui constituie permanent evaluarea şi metodele pe care preotul duhovnic ca mentor le identifică în planul de lecţie cu discipolul şi ucenicul său de fiecare dată, lăsându-se umbrit de harul Duhului Sfânt.

Elemente ce stau la baza procesului educativ şi formativ: POSTUL, RUGĂCIUNEA ŞI MILOSTENIA (IUBIREA FAŢĂ DE APROAPELE).

Scopul: mântuirea sufletului.

preotul duhovnic care oferă Îndreptarul, norma, sfaturile evanghelice, şi  care dezleagă sau leagă după caz şi numeşte canonul penitentului având ca scop îndreptarea acolo unde crede că este nevoie, etc.

Ucenic        /     

                                                Postul – şcoala farmaceutică                                                          

                   \

Dumnezeu- care stă de faţă: ,,Iată Hristos stă de faţă nevăzut primind mărturisirea ta…”.

          Obiective:                     

–      credinţa, nădejdea şi dragostea

–      conştiinţa

–      dorinţa de autodepăşire a nivelului sau a stării în care se află ucenicul

–      recunoaştere, angajament.

Pentru a te înțelepți, pentru a deveni deștept după harul Evangheliei Domnului nostru Iisus Hristos. Efortul duhovnicesc trebuie astfel orientat către dobândirea Duhului Sfânt, nu doar către dobândirea de noi calități umane ori progresul în cunoașterea racordată exigențelor lumii în care trăim. Etichetele lipite pe fruntea creștinismului de producătorii de umanisme ideologice- uneori fals drapate în construcții creștine, obligă la un efort constant de lămurire continuă, de discernere continuă a duhurilor dintru care descinde cunoașterea ce te cuprinde. Lumea mărturiei creștine de astăzi cuprinde o serie largă de mesaje adaptate Evangheliei, care distorsionează Duhul ei prin amplificarea unei deșteptăciuni contrare înțelepciunii duhovnicești, a creșterii întru viețuirea cea bună.

Poate v-ati întreba de ce acest tip de mentorat vocaţional am ales? Răspunsul este următorul: din dorinţa de a sublinia în mod conştient Cum să fi mentor după voia lui Dumnezeu!?

În cele ce urmează aş  vrea să vă împărtăşesc o experienţă pe care au simţit-o profesori şi studenţi ai unei universităţi din ţară în cadrul unei conferinţe internaţionale. În faţa lor un ilustru cercetător al lumii le vorbea despre experienţele sale în calitate de lider creştin convertit la creştinism de curând (…). La momentul potrivit un student adresează o întrebare acestuia privitoare la modelul pe care ar trebui să-l aibă în viaţa de zi cu zi şi nu numai. Astfel acesta îl întreabă: Maestre, vrem să îţi spunem o întrebare. Recomandaţi-ne pe cine sa alegem noi mentor, pe cine sa alegem noi model?” Şi acest guru chinez a lăsat fruntea in jos, gânditor. Apoi şi-a ridicat fruntea, s-a uitat la tot tineretul şi a răspuns: ,,Pe Iisus Hristos, pe El să-L avem veşnic model. El este mentorul adevarat, al intregii omeniri”. Spre surprinderea celor din sală un chinez de curând convertit indica numele lui Iisus Hristos.

Întrebarea este următoarea: pentru câţi profesori şi studenţi prezenţi ,,din lumea creştină” răspunsul maestrului guru a fost pe măsura aşteptărilor? Şi câţi din aceştia sunt convinşi de acest lucru!?

Ce înseamnă de exemplu pentru un discipol mentorul cu adevărat? Răspunsul poate varia de la caz la caz. Nimeni nu se poate pronunţa pertinent asupra sensului vieţii altuia. Căutarea şi împlinirea unui sens de viaţă e o întreprindere strict personală. Fiecare viaţă are sensul ei particular, datele ei irepetabile, orizontul ei unic de realizare. Intrebarea despre sensul vietii nu are decât de câştigat de pe urma întârzierii răspunsului. E preferabil să traieşti îndelung, sub febrilitatea întrebării, decât sub geometria plată a unui răspuns pripit. Când răspunsul apare prompt în imediata vecinătate a întrebării, înţelepciunea se retrage, ironic, îndăratul unei ideologii.

Acestui proces de ieșire din coruptibilitatea necredinței, deznădejdii și neiubirii Postul îi este școală farmaceutică, plămădind omului medicamentul vindecării. Cuprins în marasmul dramatic al durerii unei lumi care geme iarăși de păcat și convulsionează în remușcări mediocre, creștinul ortodox este chemat la efortul de lămurire al vocației sale creștine. La desprinderea dinspre individualitatea lumii spre chipul restaurat al lui Dumnezeu, al comuniunii cu sfinții și trăitorii contemporani ai Evangheliei. Nu, desigur că nu este ușor. Dar care școală se absolvă cu ușurătate? Poate doar aceea care naște ușurătăți căci școala duhovnicească a postului celui mare se anunță dintru început ca o alergare epuizantă pe Stadionul vârtuților (Triod, Vecernia din Duminica alungării din Rai a protopărinților Adam și Eva), o parcurgere cu sete și foame de Dumnezeu a pustiului vieții acesteia. Obosiți, epuizați și flămânzi și însetați devenim mai înțelepți întru alegerea Căii, întru cercetarea Adevărului și dobândirea Vieții. Purtați de Mântuitorul Hristos către zorii Învierii. Zorii de Ziuă neînserată. 

Bibliografie

Izvoare:

BIBLIA sau SFÂNTA SCRIPTURĂ, E.I.B.M.B.O.R., Bucureşti, 2002;

Literatură secundară:

Bell, R. Chip, Manageri şi mentori, Cartea Veche, Bucureşti, 2010;

Brown, Mark, Învaţă managementul proiectelor într-o săptămână, Edit. Cosmos, Bucureşti, 2004;

Chişiu, Carmen-Maria, Mentorat şi dezvoltare vocaţională, Note de curs, Edit. Universităţii ,,Lucian Blaga” din Sibiu, 2011;


[1] Carmen Maria Chişiu, Mentorat şi dezvoltare vocaţională, Edit. Universităţii  ,,Lucian Blaga” din Sibiu, 2011, p. 33;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s