Influenta drogurilor asupra adolescentilor- Masterand Ioan Remus Rasvan

PROIECT DIDACTIC

 

  1. I.             Date generale:

Data:

Instituţia de Învăţământ: LICEUL ,,AVRAM IANCU” SIBIU

PROFESOR TITULAR: CIPRIAN SPĂTAR

PROFESOR (STUDENT) EXAMINAT: UDREA DANIEL-NICOLAE

Titlul lecţiei: INFLUENŢA DROGURILOR ASUPRA ADOLESCENŢILOR: Slogan: ,,Da vieţii! Nu drogului!”

Tipul: Lecţie mixtă

Durata lecţiei: 50 de minute

Clasa: a IX-a

Obiective operaţionale:

La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:

O.1. Să observe deosebirea dintre modul în care a fost făcut omul faţă de celelalte creaturi, importanţa şi menirea sa pe pământ;

O.2. Să povestească pe baza cunoştiinţelor anterioare, în ordine cronologică, evenimente din istoria biblică şi nu numai privind înrăutăţirea şi învrăjbirea dintre fraţi;

O.3. Să descrie din perspectiva lor cât de importantă este sănătatea şi viaţa în Hristos;

O.4. Să numească cel puţin 4 produse ce afectează şi periclitează sănătatea oamenilor;

O.5. Să fie atenţi în ce medii obişnuiesc şi cu ce parteneri se înfrăţesc;

O.6. Să preţuiască viaţa ca dar al lui Dumnezeu şi să-şi însuşeascî treptat un mod de a trăi cu Dumnezeu prin participarea la sfintele slujbe;

O.7. Să reflecte la cazurile pierdute şi să-şi îmbunătăţească stilul de viaţă, (de mediu, de anturaj) prin activităţile educative la nivel de şcoală şi Biserică;

O.8. Să conştientizeze că fac parte dintr-un întreg: FAMILIE, ŞCOALĂ ŞI BISERICĂ şi că doar prin acestea îşi poate construi propria viaţă şi împlini desăvârşit. Bucuria adevărată nu poate veni din alte surse şi produse dăunătoare!

Obiective formative-educative:

O.1. Să-şi urmărească, de fiecare dată felul în care se comportă faţă de aşa-zişii prieteni;

O.2. Să beneficieze de un arsenal de dovezi privind produsele dăunătoare: droguri, bături alcoolice, etc..

O.3. Să-şi formeze deprinderea de a se ruga şi de a frecventa mediile sănătoase lipsite de pericole;

O.4. Aplicarea eficientă de rezolvare a problemelor şi de luare a deciziilor abilităţi de a face alegeri sigure şi sănătoase.

   Objective 9.08 : Forecast about the emotional and physical dangers of substance use and abuse.O.5. Previziuni despre pericolele emotionale si fizice ale consumului de substanţe şi de abuz.

 

Strategia didactică:

–      Mijloace de învăţământ folosite la lecţie: Sfânta Scriptură, Acatistierul, Istoria Bisericii Universale;

–      Metode de învăţământ utilizate la lecţie: povestirea, explicaţia, descrierea, conversaţia catehetică, conversaţia euristică, exemplul;

–      Forme de organizare: frontal şi individual.

Bibliografie folosită:

 Sfânta Scriptură sau Biblia, E.I.B.M.B.O.R., Bucureşti, 2002;

Ginther, Catherine, ed. Abuz de droguri Source Book (de referinţă de sănătate). 2nd ed. 2-a ediţie. Detroit, MI: Omnigraphics, Inc., 2004. Detroit, MI: Omnigraphics, Inc, 2004.

Gray, James P. Why Our Drug Laws Have Failed and What We Can Do About It . Gray, James P. ce legile noastre de droguri au eşuat şi ceea ce puteţi face despre el. Philadelphia, PA: Temple University Press, 2001. Philadelphia, PA: Temple University Press, 2001.

Ketcham, Katherine, and Nicholas A. Pace. Teens Under the Influence . Ketcham, Katherine, şi Nicolae A. Pace Adolescentii sub influenta alcoolului.. New York, NY: Ballantine Books, 2003. New York, NY: Ballantine Books, 2003.

Monica Opriş, Demersuri investigative în educaţia religioasă, Reîntregirea, Alba-Iulia, 2012;

Edem, Metodica Predării Religiei, Edit. Reîntregirea, Alba-Iulia, 2000;

Gordon, Vasile, Introducere în Catehetica Ortodoxă, Sofia, Bucureşti, 2004;

 

  1. II.           Desfăşurarea lecţiei:
  2. Moment organizatoric: salutul, rugăciunea, prezenţa.
  3. Verificarea cunoştinţelor: oral, cu notare a lecţiei anterioare.
  4. Pregătirea pentru lecţia nouă
  5. Anunţarea titlului lecţiei noi şi prezentarea obiectivelor propuse.

Astăzi vom vorbi despre: ,,Influenţa drogurilor asupra adolescenţilor”.

        5. Comunicarea noilor cunoştinţe:

Începem lecţia folosind un test oral cu întrebări din cuprinsul unui ghid din Growing Up de droguri gratuit: Ghidul unui părinte de Prevenire.

Cunoaşte-ţi sau nu despre existenţa drogurilor? Aproximativ? În ce context sau mediu?

What is the most commonly used drug in the United States? Care este drogul cel mai frecvent utilizat în Statele Unite? a) heroin b) cocaine c) alcohol d) marijuana. a) heroină b) cocaină, c) marihuana, alcool;

În ce măsură consideraţi că drogurile afectează în mod vital viaţa omului?

Drogul e o substanţă sau un amestec de substanţe naturale sau sintetice, având acţiune psihotropă (asemeni unui sedativ sau stimulent) asupra sistemului nervos central, intensificând unele procese (apar halucinaţii auditive sau vizuale) şi eliminându-le pe altele (durerea fizică, moralitatea).

De-a lungul timpului, prin intermediul drogurilor, omul a încercat să trateze răul, să fugă de preocupaţii, de tristeţe, să se rupă de cotidian,  să aibă o percepţie mistică şi să aibă experienţa sacrului, experienţă creata de el însuşi cu ajutorul drogului. Din cele mai vechi timpuri oamenii au selectat plante, produse minerale care să aibă fie o acţiune plăcută, euforizantă, fie să înlăture durerea, fie să-l sustragă pe individ de la realitate, fie erau utilizate în cadrul unor ceremonii sau ritualuri, fie, în sfârşit, utilizate în scopuri terapeutice. Cert este că toate drogurile au la început un efect pozitiv “benefic” (“necesar” în situaţia dată) pentru individ, plăcut, de stimulare a plăcerii, curiozităţii, voluptăţii, de îndepărtare a durerii, insomniei, fricii, foamei, oboselii, epuizării.

Prevalenta abuzului diferitor droguri variază între regiuni si chiar între tari în întreaga lume.

Marijuana si haşişul: Estimările indica faptul cel mai abuzat drog în toate partile lumii este canabisul, pe care îl consuma estimativ 141 milioane oameni (sau 2.4 procente din populaţia globului). În mod particular, un număr mare de tineri experimentează cu canabis: în unele tari atât de mult ca 37 procente din copiii de şcoala si adulţii tineri au folosit drogul o data în ultimul ani si 10-25% o data în ultima luna. În general, abuzul de canabis sporeşte în multe tari, stabilizându-se în tarile, unde a atins nivel înalt.

În comparaţie cu alte droguri, abuzul de heroina si alte opiate este mai puţin prevalent. Estimările Naţiunilor Unite indica faptul ca  aproximativ 8 milioane de oameni abuzează opiatele, în mare parte în Europa, Asia de Sud-est si de Sud-vest. Nivele crescânde de abuz sunt înregistrate în Europa de Est si Asia Centrala. Cocaina nu pare a fi printre drogurile de prima alegere printre tineri. Cu toate acestea, tendinţa arata o oarecare creştere în abuzul acesteia în Europa (în special în Londra si Amsterdam).

Exemple de droguri

Cocaina

Este un alcaloid obţinut din frunzele de Erytroxylon coca, un arbust originar din Peru. Folosită ca şi drog, cocaina este prizată pe nas, datorita proprietăţii ei de a trece uşor de bariera mucoaselor şi datorită bogatei vascularizaţii la acest nivel ; datorită acestei vascularizaţii se produc leziuni ale septului nazal care pot ajunge până la necroză şi perforaţie. În prezent, din cocaină s-a produs un derivat, “kack”, căruia i se atribuie un efect şi mai puternic. Prizarea de cocaină determină o stare de euforie, de bine, cu dispariţia senzaţiei de foame şi oboseală (cultura de coca a fost stimulată de conquistadorii spanioli pentru că permitea indigenilor să muncească până la epuizare fără hrană) ; se adaugă o senzaţie de vioiciune, de vigoare, îndrăzneală, cu senzaţia de uşurinţă în gândire. În acest timp individul prezintă o stare de hiperactivitate şi hiperexcitabilitate genitală. În faza de toxicomanie apare delirul, halucinaţiile, tulburările motorii. În final se ajunge la decădere fizică şi morală, dupa 5-10 ani de folosire a drogului.

LSD

LSD este numele generic pentru acidul lisergic dietilamida-25. Descoperit in 1938 de către Albert Hofmann, LSD este una dintre cele mai puternice substanţe halucinogene cunoscute. Este o pulbere alba, fara miros luata de obicei oral, cu efecte variabile care isi fac apariţia in decurs de o ora si durează in general intre 8 si 12 ore, slăbind treptat. A fost folosita experimental in tratamentul aloolicilor si al pacienţilor psihiatrici (unde a dat unele rezultate pozitive). Alterează percepţia, dispoziţia si procesele psihologice si poate împiedica coordonarea si abilităţile motorii. Intre 1950 si 1960, experimentele cu LSD au fost conduse de specialişti psihiatri si medici, care au ajuns la concluzia ca in unele cazuri pot apărea reacţii psihologice neplăcute (dramatice in unele cazuri), incluzând panica, confuzie puternica si anxietate.

In prezent, singura tara in care LSD se mai foloseste in mod oficial in medicina este Elvetia.

           In catalogul farmaceutic de la mijlocul anilor ’60, LSD era trecut sub denumirea de Delysid, si se prezenta sub forma unor tablete continand 0,025 mg de substanta activa sau sub forma de fiole continand o solutie injectabila, care isi facea efectul mult mai repede. In acelasi catalog, la proprietatile farmatceutice, scrie: „Administrarea de doze foarte mici de Delysid (1/2 – 2 ug/kg greutate) duce la alterarea perceptiei, halucinatii, depersonalizare, amintiri neplacute si alte variate simptome neuro-vegetative. Efectele se instaleaza dupa 30-90 de minute si dureaza in general intre 5 si 12 ore. Cu toate acestea, perturbari intermitente ale perceptiei pot persista timp de cateva zile.”.

Canabisul sau hasişul

Halucinogenul cel mai răspândit şi cel mai vechi – cel mai ieftin de altfel – este cânepa indiană (Canabis indica). Există azi zeci de milioane de consumatori pe toate continentele. Dacă opiul aparţine Orientului Îndepărtat, în special China, canabisul este pentru Orientul Mijlociu si apropiat ceea ce alcoolul este pentru Europa. Lumea musulmană a venit de mult timp în contact cu această plantă, pe care a integrat-o în civilizaţia sa. Produsul care se fumează se numeşte marijuana, dacă este mâncat se numeşte haşiş (numele de “hasasin” vine de la luptătorii din Liban, sec. XIII, care sub influienţa drogului săvârşeau acte de o mare cruzime). Acest drog dă o stare de beţie, cu euforie, drogatul râde sau zâmbeşte, cu supraactivitate motrică, în care judecata nu este afectată, dar controlul faptelor sale este mult mai redus. Haşişul folosit timp îndelungat duce la degradare fizică şi psihică.

Amfetamina

Stimulantele sitemului nervos central sunt reprezentate în special de amfetamine, cu efect intens, senzaţie de minte proaspătă, bună dispoziţie, concentrare mărită, înlăturarea senzaţiei de oboseală, nevoia de somn e îndepărtată, îmbunătăţeşte activitatea sportivilor (este o substanţă dopantă). La acestea se adaugă încă unul, foarte marcant : efectul anorexigen (pierderea poftei de mâncare). La noi în ţară s-au scos din uz.

Morfina

Denumită în jargon M, morf, Emsel, domnul Melancolie este utilizată în medicină cel mai adesea în fazele terminale ale cancerului, pentru capacitatea ei de a suprima durerea.
            Dozele mici dau relaxare, letargie, anxietate sau euforie, suprimarea reflexului de tuse, răcirea tegumentelor, hipotonie musculară, contractia pupilelor si vedere încetosată.
            O doză mare duce la scăderea tensiunii, scăderea ratei respiratorii cu evolutie spre soc, comă, deces.
      Utilizarea repetată duce la dependentă fizică si psihică; dezintoxi- carea duce la iritabilitate, transpiratii, ticuri nervoase, crampe musculare si abdominale, vomă, diaree, febră, hipertensiune arteriala. Există riscul colapsului cardiovascular în cursul sevrajului.

Drogul reprezintă o problemă socială, generând sărăcie, hoţie, prostituţie, şantaj, corupţie, crimă, terorism.Decizia de a consuma sau nu droguri îi aparţine fiecăruia, însă înainte de a lua prima doză, individul trebuie să fie conştient de riscurile la care se supune pe termen lung.

          6.Fixarea noilor cunoştinţe: Aprecierea , asoceierea, generalizarea

 

Argumentarea planului propus (puncte tari, oportunităţi – relaţionate cu momentul debutului lecţiei).

Pregătirea pentru viaţă, începe cu o condiţie: SĂNĂTATEA! Adulţii ştiu să ocolească cele şase flageluri, cu care se confruntă omenirea:

  • · tutunul
  • · alcoolul
  • · drogurile: cocaina, marihuana, etno-botanicele, heroina, etc..
  • · HIV/SIDA
  • · poluarea
  • · malnutriţia

şi care alcătuiesc un hexagon al morţii, dar copiii nu ştiu sau nu cunosc riscurile acestora.

Fiecare separat, dar în special împreună, aceste flageluri ne afectează sănătatea şi ne pun în primejdie viaţa, toate şase având legături între ele.

7. Evaluarea: Profesorul evaluează răspunsurile.

8. Activitatea suplimentară: Organizarea unor întruniri extra-şcolare PRO-VITA, şi a unor grupuri ţintă pentru prevenirea consumării drogurilor.

9. Încheiere: Se rosteşte rugăciunea.

Profesorul salută şi iese din clasă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s